Alex a fost abandonat, impreuna cu fratele sau, de o familie saraca din Calarasi.

 

Alex a fost abandonat, impreuna cu fratele sau, de o familie saraca din Calarasi. Au fost adoptati de o familie din Italia si viata le-a fost schimbata radical. Dar intr-o zi, tanarul s-a intors sa-si cunoasca parintii biologici. „A stat in genunchi”

 

Alex a fost abandonat impreuna cu fratele sau, de o familie saraca din Calarasi. Avea doar opt ani, dar isi aminteste cat de urat era in orfelinat.

Insa sansa le-a suras si au fost infiati de o familie din Italia. Recent, insa, Alex, care a ajuns medic, a vrut sa-si cunoasca familia biologica.

„M-am dus la Calarasi, l-am gasit pe tata cu a cincea nevasta, fericit, se uita la cer, a stat in genunchi pentru ca nu-si vazuse copilul de 18 ani, de cand avea 8 ani si a fost dat in adoptie. Am zis sa o vedem pe mama, dar pe mama nu am gasit-o”, a povestit pentru bzb.ro, Azota Popescu.

Alex a absolvit medicina, iar fratele sau este student la drept. Daca fratele mai mic spune ca nu este interesat de origini, Alex a avut curiozitatea sa-si cunoasca familia naturala. Parintii sai italieni au luat legatura cu Azota Popescu, care i-a ajutat sa il gaseasca pe tatal tanarului, scrie gazetaromaneasca.com.

Citeste si despre

Scrisoarea unei mame luptatoare. Uite ce a patit aceasta femeie

Scrisoarea unei mame luptatoare. Tanti Mioara face curatenie zi de zi la scoala unde invata fiica ei, Beatrice. Femeia nu are studii si nu stie sa faca altceva. In ultimul an a lucrat la o fabrica din oraselul transilvanean unde locuieste, insa uzina a dat faliment in urma cu cateva saptamani.

Mioara ne-a trimis o scrisoare despre viata ei, asa cum este ea, cu bune si cu rele. Fetita Mioarei este tinta glumelor colegilor ei de clasa. Copiii rautaciosi se leaga in fiecare zi de Betty facand glume pe seama mamei sale. Intr-o zi, mama fetitei a venit in clasa si le-a vorbit micutilor.

Scrisoarea unei mame cu o slujba umila
„Numele meu e Mioara si am 44 de ani. Sunt o mama ca oricare alta si ii multumesc in fiecare zi lui Dumnezeu ca imi da putere de munca si am ce pune de mancare pe masa. Sotul meu a murit in urma cu 5 ani si de atunci ma descurc greu. Parintii mei nu mai sunt nici ei pe pamant. Toata averea mea e micuta mea, Beatrice.

„Sunt femeia de serviciu de la scoala unde invata comoara mea”
Mi-e greu sa scriu aceasta scrisoare. Am un nod in gat si nici nu stiu daca e bine sa spun toate astea, dar m-am gandit ca poate asa o sa ne amintim sa fim oameni. Sunt o femeie umila, recunosc, nu mi-a placut invatatura. Nu am vrut sa fiu un om mare cand eram mica. Parintii m-au pus la treaba de mic copil si am imbratisat orice munca de-a lungul vietii. Acum am o fetita de 10 ani de care sunt tare mandra.
Sunt femeia de serviciu de la scoala unde invata comoara mea. Fata mea e tare suparata din cauza glumelor rautacioase pe care le fac colegii ei de scoala. I-am zis de multe ori lui Betty sa nu ii bage in seama. Eu nu ii judec pe copiii altora. Pana la urma, sunt niste copii si o sa isi dea seama cand vor creste de greselile pe care le fac.

Ma doare foarte tare ca fetitei mele ii este rusine cu mine. Sunt zile in care sterg podeaua pe holurile scolii si Beatrice ma ignora. Cand vine acasa plange si ma ia in brate. Isi cere iertare in fiecare zi. Am intrebat-o: Mami, ce-ai patit?

Rautatile colegilor si lectia data de invatatoarea clasei
Daca nu vrei sa mai vina mami la scoala la munca, spune-mi. M-am gandit de multe ori sa imi schimb locul de munca, dar fata mi-a zis ca nu vrea asta. Vrea doar sa o apar cand colegii se leaga de ea si fac glume rautacioase. Am intrebat-o ce ii spun, cu ce o necajesc.
‘Mami, imi zic copiii ca bancile lor sunt sterse prost si daca o sa mai vada mizerie sa le sterg eu, ca mama ta nu se pricepe. Asa mi-au zis. Intr-o zi mi-au aruncat penarul in gunoi si mi-au zis sa vad ce se intampla ca poate tu o sa imi arunci penarul cand vii sa strangi gunoiul din clasa’, mi-a zis fata mea.

M-am enervat foarte tare si intr-o zi am vrut sa vorbesc cu invatatoarea sa ii educe un pic mai bine. Unul din copii e fiul primarului, celalalt e al unei invatatoare de la o alta clasa, ceva mai mare.

Am mers cu fata mea dimineata la scoala, la prima ora, era ora de dirigentie. Am intarziat intentionat pentru ca am vrut sa discutam problema asta.

I-am luat pe fiecare pe rand sa ii intreb daca banca lor e curata cand ajung la scoala. Toti mi-au zis ca da, ca e mereu curatenie. Am intrebat-o pe invatatoare daca fata de masa e curata, daca a gasit mizerie in jurul catedrei. Mi-a zis ca nu, ca e mereu curata clasa. Citeste continuarea AICI

CITEȘTE ȘI