Mult mai puţin cunoscută decât mierea, căpăceala face minuni pentru sănătate, spun apicultorii. Căpăceala este practic capacul de la fagure, cu care albinele „sigilează” mierea depusă în fiecare celulă a stupului.
Aceasta conţine miere, ceară, propolis, enzime şi antibiotice naturale. Pentru a beneficia de beneficiile sale este suficient să sugeţi mierea de pe căpăcel, iar mai apoi să mestecaţi ceara care-l compune.
Nu mai puţin de 400 de principii active şi 45 de substanţe naturale cu rol de antibiotic au identificat specialiştii în urma studiilor, după cum ne dezvăluie şi Traian Andron, preşedintele Crescătorilor de Albine din Bistriţa-Năsăud.
„Mierea din căpăcel are de două ori mai multe beneficii decât cea obţinută prin centrifugare. Un notar vine la mine periodic pentru căpăceală, cu care îşi tratează o răguşeală cronică. O ţine într-o ladă frigorifică şi scoate periodic de acolo câte o bucată. La două-trei zile, când îl supără gâtul consumă mierea de pe căpăcel. Îşi ţine astfel sub control problema”, ne explică Traian Andron, care se ocupă de albine de mai bine de 40 de ani şi are şi studii în domeniu.
Acesta spune că a folosit adesea căpăceală pentru tratamentul rănilor şi al plăgilor, cu rezultate foarte bune.
Laringita, astmul, stomatita şi paradontoza, tratate cu căpăceală
Căpăceala nu se foloseşte doar pentru tratamentul laringitelor şi al plăgilor, ci este cunoscută şi ca un bun pansament gastric. Astfel, căpăceala este recomandată şi celor care suferă de stomatită, dar şi celor care au paradontoză.
De asemenea, căpăceala este utilizată şi în tratamentul astmului, dar şi în cazul problemelor la ficat. Cei care au probleme cu aparatul respirator pot încerca cu încredere căpăceală, întrucât aceasta are efect de lubrifiere a vaselor de sânge.
Citeste si despre..
Luăm mere poloneze, iar cele românești ajung la animale. ”Încă 4-5 ani suntem sclavii lor”
După ce în toamna anului trecut pomicultorii s-au lăudat cu o producţie uriaşă de mere, acum cei mai mulţi dintre ei au rămas cu marfa.
Au ajuns în această situaţie în lipsa unor puncte de desfacere, dar şi pentru că sunt concuraţi direct de fructele din alte ţări, vândute în supermarketuri. Pentru că situaţia este dramatică, merele noastre care încă nu au putrezit vor ajunge la animale.
Un fermier din Bistriţa a obţinut o supraproducţie de 25 de tone de mere, însă şi acum caută un cumpărător măcar pentru jumătate din recoltă. Cere 1 leu 20 pe kilogram. A făcut inclusiv suc de mere, pe care l-a vândut cu 10 lei sticla de 2 litri, dar chiar şi aşa 10 tone de fructe tot stau să se strice în beci.
Şi la Doştat, în judeţul Alba, e la fel de rău. Fructele din 9 soiuri sunt depozitate în lădiţe în speranţa că poate poate le vrea cineva. Dacă în toamnă kilogramul de mere varia între 1,5 şi 2 lei, acum acest gospodar nu speră la mai mult de 50 de bani.
Pomicultor: “N-am reuşit pentru că, la noi în ţară, din toamnă, în şcolile noastre din ţară s-a adus măr din străinătate, măr care a venit la 65 de bani bucata, cam aşa sau mai rău ca asta. După cum se poate vedea, mărul nu este dat cu ceară. Mărul, uitați-l şi anul ăsta, arată destul de bine.”
Singurii care obţin profit sunt cei care au investit în depozite frigorifice. Marcel Maxim este inginer horticol şi are o fermă lângă Oradea. Are o livadă de o jumătate de hectar, de pe care a recoltat, toamna trecută, 20 de tone de mere. Din cinci tone a făcut suc, iar alte 5 sunt, încă, în depozit.
Fermier: “Dacă nu aveam depozit, unde să le păstrăm, le puteam arunca pe toate. Au fost foarte multe mere, din Ungaria şi Polonia. La ei nu există restricţii, la fertilizări, la orice. Iar soiurile pe care le au polonezii nu trec pe piaţa europeană.
Şi-atuncea le dau încoace. Noi suntem ca fraierii, cumpărăm tot mărul polonez, că-i frumos. Mărul n-are gust, dar nu contează. Încă 4-5 ani suntem sclavii lor. În supermarketuri n-ai cum să intri.”
Potrivit Eurostat, în 2017 România ocupa locul al 2-lea în Uniunea Europeană la suprafaţa cultivată cu meri. Mai grav este că în acelaşi an ţara noastră a importat mere de peste 40 de milioane de euro.