Doi frați din Bistrița au construit o căsuță unică, din paie, lemn și mușchi de copac.

Doi fraţi din Sîngeorz-Băi au construit o căsuţă unică, din paie, lemn şi muşchi de copac, care atrage ca un magnet turiştii din toate colţurile lumii dornici să locuiască într-un loc rustic, dar totuşi modern, transmite corespondentul MEDIAFAX.

În căsuţa construită de Paul şi Cristian Axinte, oamenii pot auzi noaptea, prin pereţii construiţi din paie, greierii, iar dimineaţa păsările cum cântă. O astfel de experienţă inedită caută zeci de turişti peste hotare, dar, mai nou din România, în căsuţa desprinsă parcă din poveşti. Mică şi totuşi încăpătoare, rustică şi în acelaşi timp modernă, foarte veselă, căsuţa primeşte cu uşile deschise pe oricine vrea să-i treacă pragul.

Căsuţa de poveste are 80 de metri pătraţi este la mare căutare în rândul celor care apreciază natura şi traiul ecologic.

Ideea aceste căsuţe i-a venit lui Paul, care, în urmă cu mai bine de un deceniu, a plecat în străinătate, unde a întâlnit-o pe Ann, într-o căsuţă asemănătoare cu cea pe care a construit-o în România, s-a căsătorit şi au împreună trei copii. Cei doi tineri au hotărât să îşi amenajeze o căsuţă asemănătoare cu cea în care s-au cunoscut şi acasă, în România.

Au construită căsuţa în vârf de deal, lângă staţiunea Sîngeorz-Băi. Locuinţa a fost ridicată din baloţi de paie şi totul a durat doi ani, iar costurile au depăşit 10.000 de euro.

Pentru a şti cum să realizeze căsuţa Paul a luat cursuri în Belgia în care au învăţat cum să-şi construiască o căsuţă ecologică, din baloţie de paie. De profesie inginer, Paul a ştiut exact ce vrea de la proiect însă cu meşterii din România i-a fost foarte greu pentru că ei nu au înţeles de ce vrea cineva să îşi construiască o casă din baloţi de paie…

L-a ajutat fratele său, Cristian, care de când a aflat de proiect i-a fost alături şi, de altfel, el a rămas în România să gestioneze căsuţa şi să primească turiştii.

“A fost foarte complicat cu avizele pentru că nicicum nu am reuşit să obţinem autorizaţia de construcţie. Nimeni nu înţelegea nici cum cum o să realizăm această casă, sută la sută ecologică, fără pereţi din cărămidă şi zidărie. Nici pe cei de la mediu nu am reuşit să-i convingem să ne dea avizele decât foarte greu. Am făcut zeci de drumuri. În cele din urmă, cu chiu cu vai, după multe drumuri şi acte refăcute am reuşit şi am primit toate autorizaţiile de care am avut nevoie”, a povestit, pentru MEDIAFAX, Cristian Axinte.

Dacă cu autorizaţiile au reuşit să rezolve după numeroase drumuri la Bistriţa, cel mai complicat a fost cu găsirea meşterilor care să înţeleagă ideile lui Paul despre cum trebuie construită casa de paie. În întreaga construcţie au intrat aproximativ 400 de baloţi de paie pe care tinerii i-au presat cu cricul de la maşină pentru a-i face foarte rezistenţi.

La parter căsuţa are două dormitoare, ambele cu intrări separate iar la etaj e bucătăria şi livingul integrat.

Şemineul care asigură încălzirea casei, realizat de un sculptor celebru din zonă este şi el unul deosebit, iar scara îngustă, sculptată manual, asigură accesul de la dormitoarele amenajate la parter la livingul şi bucătăria de la etaj.

Pe acoperiş, printre muşchi şi flori aduse din străinătate te poţi relaxa în voie şi poţi admira oraşul de la înălţime.

“Am folosit cob pentru a tencui casa, care este foarte rezistent şi-mi place foarte mult ca material. Este un amestec de paie şi nisip. Este uşor să lucrezi cu paiele pentru că este un material uşor şi natural. De altfel toate materialele din casă sunt din natură – paie, copaci, acoperişul verde. Mi-a plăcut foarte mult ideea de casă alternativă, sustenabilă unde poţi să-ţi pui amprenta. Totul e ecologic. Este şi foarte rezistentă, e extrem de elastică. Înăuntru creează un aer foarte plăcut şi curat, nu ai probleme cu igrasia. Iarna menţine căldura şi vara răcoare. E un aer curat pentru că toţi pereţii respira”, poveste şi Paul Axinte care în fiecare vacanţă vine împreună cu soţia şi cei trei copii în România să petreacă câteva zile în căsuţa de poveste.

Când nu stă familia în căsuţă, Cristian Axinte o închiriază, pentru noapte petrecută aici turiştii plătesc aproximativ 40 de euro, iar pentru toată casa preţul poate ajunge şi la 100 de euro.

Turiştii nu se lasă aşteptaţi, au auzit de căsuţa din paie şi îşi fac rezervări din timp pentru a petrece câteva ore într-o oază verde mai ales că din vecini pot cumpăra ouă, lapte şi pâine de casă, sută de la sută bio.

Sursa: mediafax.ro

CITESTE SI: Nu, nu este o glumă! Aici este singurul loc din România unde o casă costă doar 2.000 lei. Peisajul este mirific!

Sibiul are multe locuri de poveste, iar unul dintre acestea este Gherdealul, satul cu doar șapte suflete, aflat la limita cu județul Brașov . Dintre cele trei variante, cel mai pitoresc drum către Gherdeal este și cel mai lung, circa 90 de kilometri, pe Valea Hârtibaciului, Sibiu – Agnita – Cincu – Bruiu – Gherdeal.

Satul în care mai trăiesc doar 7 oameni, deși pe vremuri erau 112 familii, dacă e să te iei după numărul de case este un loc rupt de lume, în care tranzacțiile imobiliare s-au făcut și încă se fac pe mai nimic. O casă costă cât un salariu mediu, dar proprietarii sunt dificil de găsit.

Ultimii cinci kilometri ai drumului spre Gherdeal sunt ireal de frumoși. În sat, primul om cu care te întâlnești e Victor Ponta. Zâmbește galeș dintr-un afiș electoral pe o poartă părăsită, cam spălăcit la faţă de la soare și ploi. Pe uliță în sus, se aude un televizor dat la maxim.

Casele se vând ieftin. “Aici, o casă costă cam 20 – 24 de milioane de lei vechi. N-a mai rămas mare lucru din ele. Oamenii au plecat, mânca-i-ar amarul.”, spune o femeie despre satul în care locuieşte.

CITESTE SI: „Elveția României”! Acesta este locul care i-a cucerit pe români. Aici se află cele mai frumoase șase sate din țara noastră! Totul arată ca în povești, iar prețurile sunt foarte mici!

Nu trebuie să ieşi din România ca să găseşti peisaje rustice superbe, asemeni celor din Elveţia sau Franţa. Le avem şi noi. Şi nu numai că le avem, dar sunt cam de o sută de ori mai pitoreşti.Am pregătit mai jos, o listă cu şase dintre cele mai frumoase sate din România. Aşa că, în cazul în care plănuieşti o escapadă de weekend şi nu ştii ce destinaţie să alegi, inspiră-te. Orice ai alege, nu poţi greşi!

1. Şirnea

Şirnea e un sat parcă ieşit din romanele lui J.R.R. Tolkien. E un sătuc din Braşov, amplasat la poalele Munţilor Piatra Craiului, la o altitudine de aproape 1.400 m. În 1960 Şirnea a fost declarat primul sat turistic din România, iar în prezent acolo se întâmplă o mulţime de evenimente interesante precum Focul lui Sumedru (ocrotitorul recoltelor şi oierilor), care are loc în fiecare an în 25 octombrie. Atunci copiii din sat se îmbracă în portul popular specific locului, fac un foc mare şi dansează în jurul lui. Cei mai curajoşi dintre ei sar prin foc sau sar peste focul lui Sumedru, cum spun sătenii.

Ce mai poţi vizita daca ajunci în Şirnea? Dacă îţi plac lăcaşurile de cult, trebuie să ştii că sunt o grămadă în apropiere. Mai poţi vizita şi Parcul Naţional Piatra Craiului, Prăpastiile Zărneştilor, Cheile Moieciului, Peştera şi Cheile Dâmbovicioara, Peştera cu lilieci din satul Peştera, Barajul Pecineagu şi Lacul Vidraru.

Unde stăm? La pensiunile agroturistice, care au oferte pentru toate buzunarele. Astfel, pentru o noapte de cazare preţurile încep de la 50 de lei şi pot ajunge până la 100 de lei. Ai condiţii ”de oraş” cu acces Wi-fi gratuit, grătar, camere cu Tv prin satelit şi – poate cel mai important într-o sejur de relaxare – vedere la munte.

2. Pleşa

Puţină lume ştie că în Bucovina, foarte aproape de Gura Humorului, se găseşte un sat foarte frumos, locuit exclusiv de polonezi. Limba română nu se aude decât de sărbători şi e folosită doar atunci când vin musafiri români.

Dacă visezi la un sejur într-un astfel de loc, pregăteşte-ţi portofelul. O noapte de cazarecostă în medie 100 de lei, doar poate ajunge până la 400 de lei. Gazdele însă, promit să-ţi asigure o vacanţă de vis.

3. Ciocăneşti

Ciocăneşti e alt sat de poveste. Îl găseşti pe valea Bistriţei, pe drumul ce leagă Moldova de Maramureş, nu departe de Vatra Dornei. Pe pancarta de la intrare o să citeşti „sat muzeu”, pentru că e unul dintre puţinele sate româneşti care a reuşit, în ciuda trecerii timpului, să-şi păstreze armonia arhitecturală într-o lume obsedată de termopane, artificii pompoase, finisaje moderne şi grilaje de inox.

Numele îi vine de pe vremurile când sătenii făureau arme şi armuri pentru oştile voievozilor Moldovei. Legenda spune că Ştefan cel Mare ar fi stabilit locul de altar al Mănăstirii Putna slobozind în văzduh o săgeată făcută de oamenii acestor meleaguri. Aici găseşti şi case încondeiate. Da, ai citit bine. Case încondeiate. Sunt de o frumuseţe rară şi arată aşa:

În Ciocăneşti mai poţi vizita şi Casa Muzeu Leonida Ţăran, prima locuinţă din sat care a fost zugrăvită cu motive tradiţionale. Tradiţia caselor încondeiate a luat naştere în 1950, dintr-un gând al unei doamne din familia Ţăran, care, în momentul când a vrut să schimbe culoarea casei, şi-a dorit ca la pereţii clădirii “să se uite şi Luna şi Soarele”, potrivit unui reportaj din Jurnalul Naţional. Rezultatul a fost nu numai pe placul soarelui şi al lunii, ci şi al zecilor de turişti care ajung la Ciocăneşti în fiecare an.

Vrei să rămâi aici peste noapte? O alegere excelentă, spun cei care au vizitat deja micuţa localitate. În plus, nu trebuie să faci un efort financiar prea mare. Pensiunile îşi aşteaptă clienţii cu preţuri cuprinse între 60 şi 70 de lei.

4. Viscri

Viscri e o localitate cu 1.000 de oameni care a ajuns cunoscută în toată lumea după ce prinţul Charles şi-a cumpărat o casă acolo. Judecând după fotografii, nici nu e greu să-ţi imaginezi de ce s-a îndrăgostit moştenitorul coroanei britanice de meleagurile Braşovului.

Ce trebuie să ştii despre Viscri, în caz că alegi să-l vizitezi? În primul rând trebuie să ştii că adăposteşte una dintre cele mai spectaculoase şi mai vechi biserici fortificate săseşti, care a şi fost înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO. De asemenea, oamenii de aici au iniţiat un proiect foarte interesant, „Şosete din lână naturală din Viscri“. Potrivit Adevărul, şosetele croşetate din vechi pulovere de lână de către femeile din sat erau schimbate la început pe alimente, însă în timp trocul s-a trasformat într-un adevărat proiect: femeile din sat tricotează anual aproximativ 10.000 de şosete, mănuşi, căciuli, pulovere şi papuci din pâslă care sunt trimise la un depozit din Naumburg, Germania, de unde se vând apoi în toată ţara.

Dacă ajungi acolo nu trebuie să ratezi nici supa de găină cu tăieţei, pâinea pe vatră şi dulceţurile. Puţină lume ştie de Dulceaţa de Viscri, lansată oficial în 2012 la Paris. Francezii o pot cumpăra la pachet cu un săculeţ şi o linguriţă de argint, dar tu o poţi primi în schimbul unui zâmbet, sătenii din Viscri sunt foarte generoşi.

Ca să înnoptezi la Viscri, ar trebui să ai pregătiţi minimum 90 de lei. Există însă şi pensiuni care percep turiştilor care vor să doarmă în satul Prinţului Charles şi 200 de lei pe noapte.

5. Botiza

În inima Maramureşului, pe Valea Izei, te aşteaptă un ţinut de poveste, locuit de oameni ce sfidează timpul neostenind niciodată.

Botiza a fost atestată documentar în 1373 sub denumirea de Batizha şi, pe lângă frumuseţea locurilor care te va încânta cu siguranţă, aici poţi vizita şi mănăstirea Botiza sau izvorul cu ape minerale Borcut. Odată ajuns aici, mai poţi vedea şi Bârsana, alt sătuc de care maramureşenii sunt mândri şi care e la fel de pitoresc ca Botiza.

Preţurile la pensiunile din zonă sunt cuprinse între 60 şi 120 de lei pentru o noapte în inima Maramureşului.

6. Rimetea

Rimetea e unul dintre cele mai frumoase sate din Transilvania. Sătenii spun că aici soarele răsare de două ori. Şi, într-un fel, e chiar aşa. Localitatea e mărginită de versanţi abrupţi, care creează impresia că soarele se ridică de două ori pe cer.

La Rimetea trebuie neapărat să ajungi dacă îţi plac escaladările şi sporturile aeronautice, pentru că – datorită felului în care e aşezată – Rimetea e destinaţia ideală pentru zborul cu parapanta, off the road şi drumeţii. Iar dacă eşti dispus să mai mergi încă 5 kilometri, poţi vizita şi Cetatea Colţeşti, care a fost ridicată în sex. al XIII-lea, pe o stâncă abruptă, pentru a le servi sătenilor ca loc de refugiu din calea invaziilor tătarilor.

Ce mai poţi vizita dacă ajungi acolo? Poţi încerca să treci şi pe la Muzeul Etnografic, Moara de Apă (datează din 1275), Biserica Unitariană (construită în secolul al XVII-lea), Piatra Secuiului (mai e numită şi Uriaşul Culcat pe Spate, pentru că noaptea arată ca un uriaş culcat pe spate) şi aşa-numitele morminte din stâncă, unice în România.

Unde dormi? La pensiunile conduse de gazde primitoare. Tarifele pornesc de la 90 de lei camera dublă pe noapte şi ajung până la 200 de lei.

CITESTE SI: România ascunde trei locuri de o frumusețe ireală, mai puțin cunoscute de oameni, dar unice în lume! Turiștii străini aleg să vină în țara noastră pentru aceste locuri!

Ţara noastră ascunde multe locuri de o frumuseţe ireală, care par desprise din poveşti şi sunt puţin cunoscute. Turistii straini aleg să vină în România pentru că peisajele îi încântă de fiecare dată, iar oamenii sunt foarte primitori şi calzi. Iată 3 locuri din România pe care poate că nu le-ai vizitat, dar trebuie neapărat să o faci:

Podul lui Dumnezeu

Podul lui Dumnezeu (Podul Natural de la Ponoarele) este unicul pasaj natural rutier funcțional la nivel național, traversat de DJ 670 Baia de Aramă-Drobeta Turnu-Severin, fiind un vestigiu al Peșterii Podului ce a rezultat prin surparea tavanului acesteia. Este cel mai mare pod natural al țării și al doilea ca mărime din Europa (30 m lungime, 13 m lățime, 22 m înălțime și 9 m grosime), dar singurul din lume deschis traficului rutier (inclusiv de mare tonaj). Ca alcătuire petrografică prezintă o structură masivă de calcare stratificate în bancuri de 1-2 metri, arcada din aval aflându-se într-o stare de conservare mult mai bună decât cea din amonte.

Legende:

• Din bătrâni se povestește că, aici locuia Dracul, oamenii rugându-se lui Dumnezeu să-i scape de el. Atunci, Dumezeu, a lovit cu palma în tavanul peșterii, unde locuia Diavolul, care s-a prăbușit peste intrare. Dar Dracul a scăpat, ieșind pe cealaltă gură a peșterii și s-a agățat cu ghearele de vârful Dealul Peșterii.Dracu s-ar fi urcat apoi pe o stâncă, ce-i poartă numele: Stânca Dracului.
• Altă legendă spune ca podul ar fi fost construit de Dumnezeu pentru ca Sfântul Nicodim să treacă prin Tismana după ce oamenii l-au alungat din comună, punându-i în traistă o găină cu gâtul tăiat, o pâine și un cuțit, acuzându-l de furt. Pe la anul 1370, călugărul era în căutarea unei cascade care i s-a arătat în vis și deasupra careia trebuia să construiască o mănăstire.Din Ponoarele, a plecat la Tismana, unde a ridicat mănăstirea (Mănăstirea Tismana). Înainte de a pleca, el a blestemat apa de la Ponoarele, să fie fără pești și să o înghită pământul. Și chiar așa s-a întâmplat, pentru că pe cursul ei s-au construit 8 mori,iar în ea nu trăiește nici un pește.
• O altă legendă spune că podul a fost construit de Hercule.

Grădina Zmeilor

Grădina Zmeilor (monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și peisagistic), situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Bălan.

Rezervația naturală Grădina Zmeilor a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) și se întinde pe o suprafață de 3 hectare.

Arealul „Grădina Zmeilor” prezintă o zonă naturală (din Podișul Someșan, subunitate geomorfologică a Depresiunii colinare transilvane), ce cuprinde un ansamblu neregulat de stânci (Fata Cătanii, Zmeul și Zmeoaica, Moșu, Călugării, Căpitanul, Acul Cleopatrei, Soldații, Eva, Dorobanțul, Degețelul, Sfinxul), cu forme bizare (turnuri, ciuperci, ace, abrupturi stâncoase), dispuse la baza dealului „Dumbrava”.

Formațiunile geologice (atribuite perioadei holocenului) alcătuite din gresii (de culoare cenușiu-gălbuie) cu intercalații de microconglomerate, s-au format prin acțiunile repetate ale aerului (îngheț-dezgheț, vânt, temperatură), apei (spălare, șiroire) și a proceselor gravitaționale (prăbușiri, surpări) desfășurate de-a lungul timpului.

Lacul cu vârtej

Lacul de acumulare Vida este un lac artificial realizat pe Râul Holod (Vida) print-un baraj de anrocamente de 10 m. înălțime.]

Barajul Vida este un baraj de anrocamente de 10 m înălțime, cu o lungime la coronament de 70 m. Pentru evacuarea debitelor maxime, barajul a fost prevăzut cu un deversor tip pâlnie. Barajul a fost terminat în anul 1967.

Pe locul actual al barajului înainte de 1967 se afla cea mai veche moară din satul Luncasprie, numită moara lui Lioliu. Pe acest loc se aflau doar două case, a morarului și fiului acestuia.

Din locul acesta se putea ajunge pe o potecă îngustă în satul Răcaș, sat aflat foarte sus între dealuri.

Lacul de acumulare are un volum de 0,4 milioane m3 și o suprafață de 6 ha. O curiozitate turistica a acestui lac o reprezinta palnia de deversare, cu rolul de a normaliza debitul cand sunt precipitatii abundente in zona.