Advertisement

Duminica, 14 octombrie Ce e bine să faci de Ziua Sfintei Parascheva Mai sunt 3 zile Iată cât e de important, pentru ocrotire, belșug şi izbăvirea de toate acestea:


APRECIAZĂ ARTICOLUL !

Duminica, 14 octombrie! Ce e bine să faci de Ziua Sfintei Parascheva! Mai sunt 3 zile! Iată cât e de important, pentru ocrotirea şi izbăvirea de boli, de spaimă şi de pagube!

Advertisement

De ce este considerată Sfânta Cuvioasa Parascheva mult folositoare. Tradiţii obiceiuri şi superstiţii

Sfânta Parascheva este cea mai populară dintre toţi sfinţii ale căror moaşte se află pe teritoriul României, dovada grăitoare în acest sens fiind mulţimea de pelerini care se închină moaştelor sale la Catedrala Mitropolitană din Iaşi. Mai mult, sute de biserici de parohie din România sunt închinate ei pentru a le ocroti, iar în nordul Greciei, Bulgaria şi Serbia credincioşii ortodocşi o cinstesc, deasemenea, cu multă evlavie

Sfânta Cuvioasa Parascheva “mult folositoare”.

Sfânta Cuvioasa Parascheva este numită în Acatistul ei “mult folositoare”. Fiecare icos se încheie prin cuvintele: “Bucură-te Sfânta Parascheva, mult folositoare”. O citire sau o ascultare atentă a Acatistului ei ne arată în ce fel este ea “mult folositoare”.

Sfânta Cuvioasa Parascheva alină suferinţa, mângâie pe cei întristaţi, izbăveşte pe cei deznădăjduiţi (Icos 1).

Sfânta Cuvioasa Parascheva ascultă rugăciunile preoţilor cucernici, se roagă Maicii Domnului pentru fecioare, povăţuieşte văduvele, ajută pe străini, mângâie pe cei prigoniţi, vindecă bolile trupeşti (Icos 2).

Advertisement

Sfânta Cuvioasa Parascheva sprijină pe cei bătrâni, miluieşte pe cei săraci (Icos 3).

Sfânta Cuvioasa Parascheva mijloceşte către Domnul pentru toţi creştinii, risipeşte furtunile, aduce mana roditoare şi belşug (Icos 4).

Sfânta Cuvioasa Parascheva păzeşte în suflete dreapta credinţă şi cinstirea Sfintei Cruci (Icos 5).

Sfânta Cuvioasa Parascheva ocroteşte şi izbăveşte de boli, de spaimă şi de pagube (Icos 6).

Sfânta Cuvioasa Parascheva este mijlocitoarea celor ce au greşit, folositoarea celor asupriţi, îndreptătoarea judecătorilor răi, scăparea celor judecaţi şi osândiţi, contenire a patimilor, nesprijinitoare a celor ce caută numai folosul lor, neizbândire a mijlocirilor celor vicleni, domolire a celor puternici, întărire a slăbănogilor, stârpitoare a răutăţilor, izvorâtoare a milostivirii (Icos 7).

Sfânta Cuvioasa Parascheva este invocată prin rugăciuni şi cântări, ca fiind mărirea monahilor, povăţuitoarea obştii, cinstitoarea cuvioaselor, păzitoare a sihaştrilor, povăţuitoare a dreptei credinţe şi surpătoare a eresurilor (Icos 8)

Sfânta Cuvioasa Parascheva este cinstită ca fiind aducătoare de ploi mănoase, îmbelşugătoare de roade bune, veselitoarea plugarilor (Icos 9).

Sfânta Cuvioasa Parascheva este lăudată ca, cinstitoare a celor ce ne miluiesc, întăritoare a celor ce ne slujesc, împreună- lucratoare cu cei ne hrănesc (Icos 10).

Sfânta Cuvioasa Parascheva este chemată în rugăciune ca fiind mângâietoarea celor nenorociţi, povăţuitoarea celor rătăciţi, preablânda îndreptătoare, grabnică ajutătoare (Icos 11).

Sfânta Cuvioasa Parascheva este rugată să izbăvească pe oameni de toată răutatea, de ceasul osândirii şi de chinul cel de veci, pentru că este pentru toţi credincioşii laolaltă şi pentru fiecare în parte feritoare de răutăţi, aducătoare de bunătăţi.

Marea evlavie a poporului dreptcredincios faţă de Sfânta Cuvioasa Parascheva se explică tocmai prin convingerea şi constatarea că ea este mult folositoare, dăruind ajutor, prin rugăciunile ei, tinerilor şi bătrânilor, fecioarelor şi mamelor, bolnavilor şi săracilor. Puterea ei vine din sfinţenia şi din bunătatea ei, adică din iubirea ei fată de Dumnezeu şi faţă de oameni. (PF. Daniel)

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

Hainele Sfintei Cuvioase Parascheva se fac după un ritual special, în atelierele Arhiepiscopiei. Croitorii ţin post şi fac rugăciune înainte de a începe să le lucreze, spun preoţii de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.

Veşmintele ocrotitoarei Moldovei sunt schimbate de cinci ori pe an şi sunt dăruite de Înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Moldovei Teofan unor biserici care au hramul Sfintei Parascheva. Ritualul după care sunt schimbate veşmintele este unul sacru, la care participă doar câţiva preoţi ai Mitropoliei.

“Începe binecuvântarea care se dă de către eclestiar şi apoi acatistul Sf Parascheva rostindu-se şi noi toţi preoţii dăm răspunsul: Bucură-te Sf. Parascheva mult folositoare şi în această vreme se schimbă veşmântul sfintei Parascheva.”, spune protosinghel Valerian Radu)

Preoţii spun că Sfânta Parascheva mai poartă nişte veşminte care nu se dau jos niciodată. Acestea au un sigiliu ce are înscris pe el blestemul domnitorului Vasile Lupu şi al Mitropolitului Varlaam, care sună astfel: “blestemat să fie cel care va împrăştia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva”.

În tradiţia populară Sfânta Parascheva este asociată Sfintei Vineri (numele Sfintei în greacă înseamnă vineri). Aceasta este o asociere mai recentă, deoarece din cele mai vechi timpuri Sfânta Vineri are o reprezentare duală: malefică şi benefică, provenind din cultul zeiţei romane Venus. Cultul a fost preluat prin superstiţii populare, atribuindu-i Sfintei Vineri un chip dual: văduva bătrână, rea, un fel de Joimăriţa, aducătoare de năpastă, care pedepseşte femeile care lucrează vinerea.

Pedepsele sunt de la fierberea de vii în cazane până la transformarea în nevăstuica. Cultul zilei de vineri provine de la ţinerea zilei în care a fost răstignit Iisus. Sfânta Parascheva este cunoscută în popor ca Sfânta Vineri, dar se crede că este sfânta care vine întotdeauna în ajutor dacă este rugată cu credinţă şi inima curată.

Potrivit Bisericii Ortodoxe Române, cuvioasa Parascheva a săvârşit numeroase vindecări miraculoase şi alte minuni. Şi tot în popor se spune că cel care nu poate să ajungă la Iaşi pentru a se închina sfintelor moaşte, să meargă de ziua praznicului la orice biserică şi să se roage cu credinţă, pentru că Sfânta Cuvioasă Parascheva îl vede şi îl aude şi tot ea îl va ajuta să îşi îndeplinească cererile pe care le are. Apoi, dacă se roagă, e bine să şi postească, pentru că rugăciunea şi postul ajută mai repede sufletul şi trupul.

În această zi, se fac pomeni pentru morţii care nu şi-au găsit liniştea, au murit fără lumânare sau au fost îngropaţi fără preot. Se împart lipii, vin şi must.

De Sfânta Parascheva nu se lucrează, nici la serviciu şi nici în casă, pentru a te feri de pericolul bolilor de ochi şi durerilor de cap;

La ţară, bătrânii nu făceau nici focul de Sfânta Parascheva.

De Sfânta Parascheva nu se spală şi nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mână. Fetele ţineau la această superstiţie pentru a-şi păstra fecioria, iar bătrânii, pentru belşug.

Ea apare în vise şi împărtăşeşte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectă avertismentele ei;

De Sfânta Parascheva nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce;

De Sfânta Parascheva se poate prezice vremea: dacă ziua de 14 octombrie este frumoasă sau mohorâtă, tot aşa vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Iar dacă zilele de toamnă de până acum nu au fost ploioase, este semn că iarna se va lăsa curând.

Se spune că în această zi, dacă frunzele copacilor se îngălbenesc şi cad repede, va urma un an bogat în recolte.

La ţară se mai păstrează tradiţia îngropării verii. Oamenii fac o groapă în grădină, unde înmormântează simbolic vara, semnificând astfel începutul anotimpului rece.

Dacă oile dorm înghesuite și strânse laolaltă în această zi, ciobanii cred că iarna care va veni va fi una lungă, grea și friguroasă. Dacă în schimb oile dorm risipite, iată un semn că iarna care va veni va fi domoală și blândă.

Tot în această zi, în multe zone ale ţării se organizează târguri de toamnă cu produse din gospodăria ţărănească. Încep pregătirile de iarnă şi se obişnuieşte să se cumpere cojoace şi pături.

Sfânta Parascheva de la Iaşi se bucură alături de Sfântul Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor, de un cult deosebit, mai mult decât toţi ceilalţi sfinţi care au moaşte în România. În fiecare zi la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, de dimineaţă până seara târziu, se face un mic pelerinaj, cu credincioşi de toate vârstele şi din toate locurile, veniţi la rugăciune. În mod deosebit, în sărbători, în posturi şi în fiecare vineri, considerată ziua Cuvioasei Parascheva, vin mulţi credincioşi şi se închină la raclă cu credinţă, aducând flori, daruri şi îmbrăcăminte pe care le ating de racla Cuvioasei pentru a dobândi ajutor, sănătate şi binecuvântare.

Cu rugăciunile Sfintei Cuvioase, în atâta vreme s-au înălţat atâtea sfinte şi mănăstiri pe acest pământ binecuvântat, atâtea cât nu găseşti în nicio altă parte. De ajutorul ei s-au bucurat atâţia şi atâţia oameni bolnavi, oropsiţi, întristaţi, necăjiţi. Toţi au primit alinare pentru rugăciunile ei. Se cuvine dar, să-i mulţumim. Se cuvine iarăşi, să primim dragostea ei, chemând-o mai des în ajutor.

Iar celor care cu binecuvântarea şi cu ocrotirea Sf. Parascheva poartă numele ei le urăm să aibă o viaţă cu linişte şi bucurie, iar pentru rugăciunile Sfintei Preacuvioasei şi mult milostivei Maicii noastre Parascheva, Milostive Doamne nu ne lasa pe noi, Amin.”

Toma Cristina
jurnalspiritual.eu