Emoționant ! Soțul și Soția cântă cu mari emoții cea mai frumoasă melodie ,,DOR de CASĂ‘’ Oare câți vor DISTRIBUI acest clipuleț – VIDEO

Cum să-ţi alini dorul de casă?
Azi foarte mulţi oameni se află departe de casa şi ţara natală.Unii îşi găsesc plăcerea şi satisfacţia acolo unde sunt, alţii sunt mistuiţi de dorul de casă,dar nu se pot întoarce din diferite motive, unii sînt mai ataşaţi de locurile natale, alţii sunt mai reci în această privinţă şi se simt bine oriunde.

Video se afla mai jos..

Cuvîntul „dor” este unul specific pentru limba noastră, el nu se mai întîlneşte în alte limbi şi nici nu poate fi tradus, căci nu este exact şi îşi pierde conotaţia.

El este definit astfel:
DOR, doruri, s.n.

Dorință puternică de a vedea sau de a revedea pe cineva sau ceva drag, de a reveni la o îndeletnicire preferată; nostalgie.
Ce să faci cînd eşti departe de casă şi dorul nu poţi să ţi-l alini?

Caută-ţi o activitate care să-ţi ocupe timpul.

Încearcă să munceşti sau să înveţi acolo unde eşti, aceasta îţi va acoperi starea de dor din inimă.

Video:

Citeste si

Comisia de la Veneţia, prima opinie despre modificarea legilor justiţiei: “E greu să nu observi pericolul”

Comisia afirmă, în opinia preliminară emisă vineri la cererea Preşedinţiei României, că „există aspecte importante în cele 3 propuneri de modificare care, luate separat, dar mai ales împreună, în contextul politic complex din România de azi, este foarte probabil să slăbească independenţa judecătorilor şi procurorilor şi încrederea publică în sistemul judiciar”. Este vorba în special de „noul sistem pentru numirea şi revocare şefilor parchetelor şi rolul Ministrului Justiţiei în acest context”.

„E greu să nu observi pericolul reprezentat de aceste instrumente, care pot duce la presiuni asupra judecătorilor şi procurorilor”, afirmă documentul, „cu consecinţe negative asupra luptei împotriva corupţiei”.

Comisia recomandă autorităţilor române să „reconsidere numirea/revocarea procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor din Constituţie, astfel încât să creeze condiţiile pentru un proces netru de numire/revocare, păstrând rolul unor instituţii ca Preşedinţia şi CSM care să contrabalanseze influenţa Ministrului Justiţiei”.

De asemenea, li se cere autorităţilor de la Bucureşti „să elimine restricţiile propuse asupra libertăţii de exprimare a judecătorilor şi procurorilor” şi să „suplimenteze prevederile privind răspunderea materială a magistraţilor”, astfel ca aceştia să poată fi traşi la răspundere doar dacă culpa lor a fost stabilită printr-o procedură disciplinară”.

Şi modificările propuse de majoritate la legea CSM sunt criticate de Comisia de la Veneţia, care suzsţine că trebuie precizate mult mai clar temeiurile pentru revocarea membrilor CSM iar măsurile de „verificare” a magistraţilor să fie bazate pe criterii clare.

Comisia mai menţionează, la începutul documentului, revocarea şefei DNA drept „un exemplu clar al dificultăţilor şi blocajelor în dialogul şi cooperarea dintre instituţii”.

Opinia preliminară se referă la amendamentele majorităţii parlamentare la legea privind statutul judecătorilor și procurorilor (303/2004), legea organizării judiciare (304/2004) şi legea CSM (317/2004).