Femeia in albastru a intrat in calduri rau de tot :)))) Sa vezi cum danseaza DANSUL PINGUINULUI cu vecinii ei !!!
Ultima modă românească în materie de nuntă, „Dansul pinguinului” nu este o creaţie neaoşă, ci o prelucrare a unui joc şi a unei melodii finlandeze. Dansul se numeşte „jenka”, iar în România a ajuns, cel mai probabil, prin versiunea lui grecească, numită „gianka”. De asemenea, linia melodică a piesei româneşti este inspirată dintr-un cântec finlandez din anii ’50 pe care nordicii dansează jenka.
Cariera americană a „Pinguinului”
Etnomuzicologul Elena Şulea, de la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, certifică această ipoteză, în special în ce priveşte dansul, a cărui istorie este una ramificată şi sinuoasă: „Din Finlanda, jenka a fost promovat ca dans de societate de o şcoală din San Francisco, sub denumirea de «bunny hop»,
pentru ca imediat să fie preluat de orchestra trompetistului Ray Anthony, care a lansat piesa „The Bunny Hop” în 1952, păstrându-i secţiunea ritmică, nu şi pe cea melodică”. Faptul poate fi probat printr-o secvenţă dintr-un film din anii ’90 cu Johnny Depp, „Cry Baby”. Secvenţa arată o mulţime executând un impecabil „dans al pinguinului” – în realitate, nu era vorba de dansul românesc, ci de „bunny hop”, ruda sa din Statele Unite.
Citeste in continuare…
Domnule IOHANNIS, Peste 200.000 De Copii Din România Se Adorm Flămânzi În Fiecare Noapte. Pentru Ei Ce Facem?
Share Ca Sa Ajunga Si La Conducatorii Acestei Tari!
Peste jumătate dintre copiii români (51%) trăiesc sub spectrul sărăciei, iar unii chiar în sărăcie extremă, care le limitează dreptul la creștere și dezvoltare fizică normală, arată World Vision România.
Situația este mult mai rea la sat, unde locuiesc 74% dintre copiii săraci ai României și unde sărăcia este citată ca principala cauză a abandonului școlar.
„Situația copiilor din mediul rural este disperată”, susținea la finele anului trecut Philip Alston, raportorul special ONU pentru sărăcie extremă şi excluziune socială.
Acesta menționa că riscul de sărăcie pentru copiii de la țară este de trei ori mai mare decât pentru cei din mediul urban, iar situația se înrăutățește de la un an la altul.
Dacă în 2012, unul din 10 copii din zonele rurale au declarat că se culcă flămânzi, în 2014 această rată a crescut la 1 din 8 copii, conform unui studiu realizat de World Vision România şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
„În plus față de cei 40% care se confruntă cu riscul de sărăcie sau de excluziune socială, se estimează că 29% suferă de privațiuni materiale severe, de aproape trei ori mai mult decât media UE”, se menționează în concluziile preliminare ale vizitei în România a lui Philip Alston.
În același timp, Raportul Parlamentului European arată că în privința sărăciei copiilor, România conduce detașat, cu 51%, urmată de Bulgaria, unde 45,2% dintre copii se află în risc de sărăcie
Dincolo de aceste statistici îngrijorătoare sunt sute de mii de copii care încearcă în fiecare zi să trăiască cu senzația de foame continuă și să își ignore stomacul gol în timpul orelor de curs.
În satele din Romania oamenii se lupta zi de zi cu sărăcia, principala lor ocupație fiind agricultura de subzistență și creșterea animalelor.