Jandarmeria se alege cu dosar penal după agresiunile petrecute aseara din Piaţa Victoriei

După ce au trecut în forţa prin mulţime şi au trimis sute de oameni la ambulanţe, jandarmii vor trebui să răspundă acum în faţa procurorilor militari.

Procurorii din cadrul Parchetului Militar Teritorial de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti s-au sesizat, sâmbătă, din oficiu, după intervenţia în forţă a jandarmeriei din Piaţa Victoriei, intervenţie în urma căreia peste 400 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.

Potrivit comunicatului ministerului Public, Parchetul Militar a deschis dosar penal cu privire la modul de intervenţie al jandarmilor şi incidentele petrecute la manifestaţia din Piaţa Victoriei din Bucureşti în cursul zilei de 10 august 2018, precum şi în cursul nopţii de 10 spre 11 august 2018.

De asemenea, la Parchetul Militar Teritorial de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti urmează să fie colectate inclusiv sesizările depuse la secţiile de poliţie, iar toate plângerile penale depuse vor fi înregistrate sub număr unic.

Reamintim că peste 400 de oameni au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce jandarmii au dat în Piaţa Victoriei cu gaze lacrimogene, cartuşe cu piper şi potrivit unor martori chiar cu grenade cu şrapnel. Ambulanţele erau pline pe Kiseleff şi nu mai pridideau acordând îngrijiri.

Înființarea Jandarmeriei
Ordinea internă, siguranța persoanelor, paza cetăților, paza hotarelor și a bunurilor erau încredințate capilor oștirii[1]. Aceștia se îngrijeau și de organizarea și asigurarea ordinii și liniștii publice cu ajutorul ispravnicilor, pârcalabilor, privighetorii ocoalelor, căpitanilor de orașe și de hotar, polcovnicilor de poteră, portăreilor, armașilor, zapciilor, bănișorilor, aprozilor, etc.[2]. După încheierea războiului ruso-turc (aprilie 1828-septembrie 1829), prin semnarea la 14 septembrie 1829 a Tratatului de pace la Adrianopol, a fost înlăturat monopolul otoman asupra comerțului Principatelor dunărene și s-a instaurat protectoratul rus asupra Moldovei și Munteniei.[3]

Sub președinția consulului general rus L.M. Minciaki, divanurile Principatelor române au încheiat, la 30 martie 1830, lucrările de elaborare a „Regulamentelor organice”. Pe baza acestora care au fost aplicate atât în Muntenia cât și în Moldova, au fost create structuri instituționale de ordine publică.[4] Organismele de ordine publică astfel create au purtat denumirea de „Miliție națională” și „Străji pământești”. „Regulamentele organice” au fixat efectivele maxime pentru principate la 4665 de oameni în Muntenia și 2270 în Moldova.[5]

Prima mențiune clară cu privire la înființarea unei structuri instituționalizate de asigurare a ordinii publice pe teritoriul nostru național datează din 17 iunie 1829, când logofătul Costachi Conachi, unul dintre membrii delegați din partea Moldovei în Comitetul de la București pentru alcătuirea „Regulamentului Organic”, întocmește o propunere pentru înființarea unei „miliții purtătoare de arme” (Jandarmerie).

Începând cu data de 12 mai 1830, „slujitorii” din Muntenia au fost înlocuiți de „dorobanți” (miliție retribuită), iar cei din Moldova, cu „Corpul slujitorilor”, începând cu 12 septembrie 1830.

După anul 1834 și până în anul revoluționar 1848, domnitorii Moldovei și Țării Românești au făcut din „Corpul slujitorilor” o forță cu atribuții clare, capabilă să asigure siguranța publică în principatele românești.[6] Odată cu urcarea pe tronul Moldovei, la 22 iunie 1849, a lui Grigore Alexandru Ghica, organizarea ordinii interne a constituit pentru acesta o prioritate.[7] Alături de numeroase măsuri economice și administrative ca își propuneau modernizarea Moldovei, domnitorul a promulgat printr-un „Ofis domnesc”, la 3 aprilie 1850, „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în Corp de jandarmi” prin transformarea slujitorilor din ținuturi. Adoptarea legii prin care au fost reglementate structurile și atribuțiile instituției a constituit izvorul noilor și numeroaselor reglementări în perioada ce a urmat. Acest moment marchează consacrarea Jandarmeriei Române.

Prin această lege, Jandarmeriei i-a fost atribuit un statut juridic și s-a urmărit crearea unei instituții moderne pentru asigurarea ordinii interne în Moldova, similară instituțiilor deja existente în centrul și vestul Europei.[8]

CITEȘTE ȘI