Nu judecă niciodată un om după cum se îmbracă, de multe aparențele înșeală


Din pacate pentru multi acest citat nu mai e valabil.

Toti incearca sa fie in acelasi pas cu moda, si daca o persoana nu poarta haine care sunt in trend sau umbla 2 zile in acelasi haine,

majoritatea incep sa arate cu degetul spre el (si nu-si dau seama caci cu alte 3 degete arata spre ei big grin ).

Ar trebui sa ne gandim ca nu haina il face pe om, sunt multi oameni care nu poarta haine scumpe sau haine la moda, dar au un suflet bun, sau oameni cu haine superbe si cu fitze.

Intradevar Dumnezeu a creat omul, si croitorul hainele, nu cred caci

conteaza atat de mult cum ne imbracam, ci faptul ca avem cu ce sa ne imbracam, nu conteaza ca ala/aia nu e la un pas cu moda, conteaza ca macar are haine.

Opinia mea e ca sufletul conteaza mai mult decat imbracamintea,
toate aceste lucruri materiale de pe pamant nu valoreaza nimic.

Oricum vom muri cu toti, moartea e inevitabila.

Nici macar trupul nu-l poti lua cu tine in Lumea de Apoi.Ar trebui sa ne multumim cu ce avem si sa nu-i judecam pe altii.

Dumnezeu nu se uita la hainele noastre, ci la sufletele noastre.

Citeset si despre..

Vom plăti 50 de bani pentru garanția pe sticlă, de luna viitoare, este corect ?

Începând din aprilie, pentru orice produs ambalat în sticlă vom plăti cu 50 de bani mai mult. Însă vom putea recupera banii dacă vom returna recipientele la magazin. Ministerul Mediului propune, astfel, modificarea legii deşeurilor, în condiţiile în care România reciclează doar 5% anual. Specialiştii văd cu ochi buni această măsură, mai ales că, dintre ambalaje, sticla se reciclează cel mai greu.

Regimul comunist propovăduia regula celor 3R – recuperare, recondiţionare, refolosire. Şoimii patriei, pionierii, UTC-iştii, cu toţii erau obligaţi să strângă materiale reciclabile. Aveau chiar o normă obligatorie. Reciclarea, fie că era mai mult o acoperire pentru ideologia comunistă, a funcţionat. S-a importat mult mai puţină materie primă decât înainte de implementarea programului. Trecutul revine, de această dată pentru motivele corecte.

Odată cu această măsură şi pentru marile magazin vor avea reguli noi.

De luna viitoare, vom putea cumpăra apă ori alte produse ambalate în sticlă pentru care, pe lângă preţul produsului afişat la raft, vom plăti şi o garanţie de 50 de bani. Iar ca să ne recuperăm banii, va trebui să aducem înapoi în magazine recipientele din sticlă.

Clienţii vor putea fi despăgubiţi prin mai multe metode.

Andrei Coşuleanu, Act for tomorrow: Îţi vor da un bon valoric pentru retur, sau cu acest bon poţi să mergi la informaţii să-ţi recuperezi banii sau vor trebui să existe, fiscal vorbind, nişte măsuri prin care să-ţi pot extrage această sumă prin casă şi să-ţi returnez banii pentru fiecare deşeu adus la magazin.

Sistemul prin care se încearcă strângerea tuturor deşeurilor din sticlă din piaţă este binevenit, spun reprezentanţii ONG-urilor prietenoase cu mediul.

Andrei Coşuleanu, Act for tomorrow: Deşeul din sticlă e azi un deşeu foarte valoros, se poate reutiliza la nesfârşit, dar e periculos, se sparge foarte uşor. Există, prin această măsură, un risc destul de mare, acela ca mulţi producători să treacă de la ambalajul de sticlă la unul din plastic pentru că este mai ieftin. Un risc pentru noi, ca şi consumatori, este acela să nu mai bem acelaşi lichid la calitatea pe care o avea iniţial.

Ministerul Mediului a gândit această iniţiativă pentru a-i educa pe oameni că ambalajele au valoare economică, nu sunt bune doar pentru aruncat.

Cosmin Teodoru, director general departamentul deşeuri Ministerul Mediului: Valoarea fiecărui ambalaj în parte este să se regăsească pe bonul de la casă. Magazinele de cartier pot să aplice acest sistem, dar nu au obligaţia. Este opţiunea producătorului dacă ambalajul este reutilizabil sau nu.

În Germania, de exemplu, pentru o sticlă returnată se primesc 7 cenți, iar pentru un PET – 25 de cenți. Deocamdată, România rămâne codaşă la capitolul reciclare. Anual, producem 1,3 milioane de tone de ambalaje și reciclăm doar 5 la sută. Însă, până în 2025, cel puțin jumătate din deșeurile municipale vor trebui reciclate, iar ținta va crește la 65% până în 2035.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata