Nu-ti mai Otravi Familia de Pasti! Uite cum sa vopsesti SANATOS ouale… !

De ce sa iti otravesti familia cu vopsea chimica?

Vezi aici cum sa vopsesti ouale NATURAL!

Oua vopsite: roz deschis – suc de sfecla:

In loc sa fierbeti ouale in sucul de sfecla, le puteti lasa peste noapte.

Atentie insa! Fierbeti bine oaule inainte de a le scufunda in sucul de sfecla, pentru ca acesta penetreaza coaja si va puteti trezi cu oul colorat si pe interior.

Oua vopsite: verde – spanac sau iarba:

Spanacul nu este eficient daca este folosit proaspat. Culoarea obtinuta poate fi un gri spalacit, in locul verdelui asteptat.

Cu putin noroc insa, zeama de spanac fiert sau de iarba fiarta poate colora ouale de Paste intr-un verde crud deosebit.

Oua vopsite: galben – sofran de India:

Acest condiment da o culoare galbena oualor de Paste, dar necesita mai mult timp pentru ca vopseaua sa prinda.

Oua vopsite: albastru – varza:

Varza rosie va colora ouale de Paste in albastru, desi culoarea vopselei in sine este purpurie.

Aceasta vopsea are nevoie de mai mult timp pentru a da culoare oului.

Pentru un albastru inchis, ouale trebuie lasate in vopsea peste noapte.

Oua vopsite: rosu caramiziu – paprika:

Cu trei linguri de paprika sau mai mult, fierte timp de 30 de minute, se pot obtine oua de un frumos rosu-caramiziu.

Distribuie prieteniilor !

Recomandam sa citesti si:

Ce semnifica sarbatoarea „Pasti” ?

Paștele (latină pascha; ebraică פסח, pronunțat pessach pentru Paștele evreiesc,ebraică פסחא, în forma arameică, pronunțată pascha pentru Paștele sau Paștile creștine; greacă Πάσχα) este o sărbătoare religioasă anuală de primăvară cu semnificații diferite, întâlnită în creștinism și iudaism. Unele obiceiuri de Paști se regăsesc, cu semnificație diferită, în antichitatea anterioară religiilor biblice, atingând astăzi o mare diversitate culturală, în funcție de particularitățile religiei adoptate.

Etimologie

Cuvântul Paști provine în limba română din forma bizantino-latină Pastihae a cuvântului de origine ebraică Pasah („a trecut”), poate moștenit de evrei de la egipteni. Evreii numesc Pesah (Paște) — sărbătoarea libertății sau a azimilor, — sărbătoarea lor anuală în amintirea evenimentelor relatate în Biblie ale trecerii prin Marea Roșie și a eliberării lor din robia Egiptului (Ieșirea XII, 27), care se prăznuiește la 14 Nisan și coincide cu prima lună plină de după echinocțiul de primăvară.

Termenul ebraic de Paști a trecut prin forma lui aramaică – Paskha פסחא (folosită până azi în ebraică pentru a denumi Paștile creștine) în vocabularul creștin pentru că evenimentele istorice care sunt comemorate în sărbătoarea creștină, adică patimile, moartea și Învierea Domnului au coincis cu Paștele evreilor din anul 33. Obiectul sau motivul Paștilor creștine a devenit cu totul altul decât al Paștilor evreilor, care fusese la vremea respectivă celebrat de Isus și apostoli, între vechea sărbătoare iudaică și cea creștină nefiind ulterior, după o parte din teologii creștini, altă legătură decât una de nume și de coincidență cronologică.[1]

O altă interpretare, speculativă, bazată pe limbile greacă și latină, și răspândită în secolele trecute la catolici, a fost aceea de pascha – passione, de la passione – suferință (în greacă πάσχω (páscho – sufăr), πάσχει (páschei – suferă).

Unele limbi germanice numesc această sărbătoare după zeița Eostre:

germană Ostern (das), germana superioară medievală: ōsteren din vechea germană superioară: ōstarun, ōstarūn (formă la plural)
engleză Easter, dialect northumbrian: Eostre (În engleza medievală: ester, estre din engleza veche: ēaster, ēastre. Alte denumiri ale Zeiței Mame a fertilității, reînvierii și zorilor: Ostare, Ostara, Ostern, Eostra, Eostre, Eostur, Eastra, Eastur, Austron and Ausos). La greci, zeița era numită Eos iar la romani Aurora.
Ambele denumiri, germană și engleză, provin din rădăcina indo-europeană aus — a străluci

Sursa: ro.wikipedia.org