Papa vine în România pentru a invita la unitate, adica sa uneasca religiile, sa faca o singura religie mondiala, inchinata lui antihrist

SEMNIFICAȚIA LOGO-ULUI VIZITEI PAPEI FRANCISC ÎN ROMÂNIA, CU MOTTO-UL “SĂ MERGEM ÎMPREUNĂ”

“Logo-ul vizitei pe care Suveranului Pontif o va efectua în România, care cuprinde motto-ul ”‘Să mergem împreună!’ Papa Francisc în România 31 mai – 2 iunie 2019″, invită la unirea tuturor sub mantia ocrotitoare a Maicii Domnului.

Explicația a fost publicată pe site-ul Curiei Arhiepiscopiei Majore.

“Poporul lui Dumnezeu din România îşi duce existenţa sub ocrotirea Maicii Domnului. România este numită adesea ‘grădina Maicii Domnului’, expresie dragă tuturor credincioşilor, folosită şi de Sfântul Ioan Paul al II-lea în timpul vizitei sale din 1999. Vizita Papei Francisc preia această amprentă tipic mariană, invitând la unirea tuturor sub mantia ocrotitoare a Maicii Domnului, aşa cum indică mottoul ‘Să mergem împreună!’”, se arată în postarea de pe e-communio.ro.

Potrivit materialului menţionat, Suveranul Pontif însuşi a îndemnat adesea la unirea diferitelor forţe, la renunţarea la egoism şi la acordarea priorităţii binelui comun: “Urmaşul Sfântului Petru vine în România pentru a invita la unitate, pentru a întări în credinţă. Într-un context confesional divizat, apelul la unitate primeşte o importantă dimensiune ecumenică”.

Culorile utilizate în logo fac trimitere la cele ale drapelului naţional, respectiv albastru, galben şi roşu.

Papa Francisc va face o călătorie apostolică în România în perioada 31 mai – 2 iunie. Papa Francisc va vizita oraşele Bucureşti, Iaşi şi Blaj şi sanctuarul marian de la Şumuleu Ciuc.”

Vizita Papei Francisc în România, în perioada 31 mai – 2 iunie 2019, este o certitudine. Aceasta a fost deja confirmată oficial atât de către Administrația prezidențială, cât și de Patriarhia Română. Vizita va fi istorică cel puțin din două considerente inedite: ar fi prima vizită pastorală a unui papă și de asemenea, pentru prima dată va cuprinde mai multe localități.

Astfel, Papa Francisc va fi prezent nu doar la București, ci și la Iași, Blaj și sanctuarul de la Șumuleu-Ciuc, localități importante pentru catolicismul din România. Se așteaptă ca Suveranul Pontif să proclame cu ocazia vizitei beatificarea a șapte episcopi greco-catolici „care au preferat moartea în locul trădării credinței” în fața prigoanei comuniste, după cum afirmă surse din echipa de organizare a evenimentului. ‘

Probabil că este cel mai important eveniment al acestui an pentru România, la egalitate cu alegerile prezidențiale sau poate chiar mai important decât alegerile prezidențiale”, a afirmat analistul politic Bogdan Chirieac în cadrul emisiunii ”Obiectiv” de la Antena 3, iar Liviu-Petru Zăpîrţan, ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, și-a exprimat convingerea că după două decenii de la precedenta vizită în România a Papei Ioan Paul al II-lea, la câteva luni de la sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, vizita Papei Francisc va fi ”un moment de referinţă istorică, cu o lungă rezonanţă în anii ce vor veni”.

Nu este exclus însă, ca ecourile pastoral – misionare ale vizitei să fie umbrite în primă fază de exploatarea ei în scop electoral de către actorii politici implicați, cu interese directe în alegerile europlamentare și prezidențiale.

Papa Francisc și-a exprimat în mod repetat dorința și disponibilitatea de a călători în România, iar invitația oficială i-a fost adresată de Președintele României și a fost ulterior întărită de prim-ministrul român.

Patriarhia Română a fost dinainte informată și consultată cu privire la intenția Președintelui de a adresa o astfel de invitație, iar oportunitatea vizitei a fost discutată în cadrul unei întâlniri la Patriarhie, între Președintele României și Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu a dorit să sublinieze: „Ne bucurăm că vizita a fost confirmată şi în virtutea vechilor şi bunelor relaţii dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Romano-Catolică, relaţii întărite de vizita Papei Ioan Paul al II-lea din anul 1999 şi reînnoite acum prin apropiata vizită a Papei Francisc.

Acesta va fi primit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cadrul unei întâlniri al cărei program urmează să fie anunţat. Bunele relaţii dintre cele două Biserici au fost şi sunt manifestate inclusiv prin ospitalitatea de care se bucură comunităţile de români din multe ţări, mai ales din Italia, unde multe dintre parohiile româneşti îşi oficiază slujbele religioase în biserici puse la dispoziţie de comunitatea catolică locală. Precizăm că vizita Papei Francisc în România are loc în urma invitaţiilor oficiale adresate Sanctităţii Sale de Conferinţa Episcopilor (Catolici) din România, preşedintele României şi prim-ministrul României”.

A fost evident încă de la stadiul de tatonare a vizitei faptul că Patriarhia Română a manifestat prudență privind eventuala ei asociere cu statutul de co-organizator. Este un detaliu important de știut în contextul manifestărilor vizibile ale unui grup de credincioși ortodocși care se opun vehement venirii Papei în țara noastră și în general, oricărui tip de întâlnire de tip ecumenic.

Aceștia au lansat în mediul on-line și o petiție contra vizitei papale. Drept urmare, unul dintre evenimentele așteptate cu cel mai mult interes în cadrul vizitei este întâlnirea dintre Papa Francisc și Patriarhul Daniel, întâlnire ale cărei detalii de protocol vor fi probabil mai analizate decât înseși mesajele oficiale.

Vasile Bănescu, a oferit pentru Mediafax câteva repere în avanpremiera vizitei: „… Biserica Română nu este coorganizator, noi nu avem nicio implicare în organizarea acestei vizite. Vom fi gazdele acestei întâlniri care va avea loc la Palatul Patriarhiei, adăugând că „la dorinţa Papei Francisc de a vizita noua catedrală se va merge acolo unde evident va fi acces public, iar cei doi (n.r – Papa Francisc şi Patriarhul Daniel) vor avea un cuvânt, se vor rosti rugăciuni, se va cânta. Programul nu e definitivat, dar acestea sunt reperele generale”. Înțelegem de aici că nu va exista o Sfântă Liturghie comună, precum și că Papa Francisc va păși în Catedrala Mântuirii Neamului nu ca un ierarh invitat la o Sfântă Taină, ci ca un vizitator de seamă, în a cărui prezență vor avea loc câteva momente festive.

O eventuală rugăciune comună, considerată necanonică, ar putea alimenta împotrivirea anti-ecumeniștilor, drept care deja există în blogosfera de la noi sugestia ca Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel să îl primească pe Papa Francisc după modelul georgian: Cuvântul Ortodox –  „Este firesc ca Patriarhia să primească pe Papa la Catedrală. La fel de firesc este și a se organiza o mică ceremonie laică de primire sau de marcare a evenimentului, cu cântece și discursuri. Mai mult decât atât, Patriarhia ar putea să folosească evenimentul, care o va expune mediatic foarte mult, pentru a obține o coordonare cu Papa Francisc pe temele ce ar fi de interes pentru noi și comune cu catolicii: locul creștinismului în Europa, importanța protecției familiei și a vieții, persecuția creștinilor.

Nepotrivită este ideea de a se organiza rugăciuni în timpul vizitei Papei la Catedrală. Pe lângă faptul că ar fi un gest necanonic, ar fi unul care ar scandaliza mulți credincioși ortodocși și care ar putea revitaliza mișcările schismatice ale nepomenitorilor, care ar găsi încă un motiv să-și clameze dreptatea. Oricum, este foarte bine că nu se organizează o slujbă bisericească, însă bine ar fi să se dispenseze și de rugăciuni. Patriarhia Romana ar putea lua exemplul destul de recent al vizitei Papei Francisc din Georgia. Papa a fost primit amabil, călduros și onorabil de georgieni, care l-au găzduit și în biserica ortodoxă, organizând cântări speciale cu această ocazie, au schimbat saluturi, dar au evitat orice tratament al Papei care să arate a recunoaștere a statutului său de episcop canonic sau care să arate a împreună-slujire cu catolicii. 

Ca un păstor înțelept și cu discernământ, Patriarhul-Catolicos Ilie II a menținut un echilibru între respectul pentru oaspetele său și respectul pentru propria sa turmă și Biserică, și propria sa hirotonisire, cu toate responsabilitățile rezultate de aici, oferind un exemplu pentru interacțiunile Ortodox-Catolice și mărturisind adevărul Ortodox în cadrul predicii lui la Catedrala Svetitskhoveli: „Adevărata credință, smerenia și tradițiile noastre – acestea sunt comorile strămoșești pe care le păstram și pe care vom continua să le păstram și în viitor. Vă salutăm din nou și mărturisim că unitatea noastră este în adevărata credință. Doar adevărata credință și iubire va deschide calea către comuniunea noastră.”