Scrisoarea unui medic catre Klaus Iohannis: Bolnavii mor zilnic, copii nu-si pot permite sa mearga la scoala. Are dreptate?
Mihai Simu, medic anestezist, chirurg generalist şi specialist în Medicina Aerospaţială, cu diplomă de la Universitatea Renee Descartes din Paris, îi trimite o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis în care îi semnalează o serie de nereguli.
Absolvent al UMF Cluj, Simu a fost angajat în învăţămînt şi cercetare în SUA între 2000-2005 şi în Anestezie Terapie Intensivă în Franţa, între 2007-2017. Medicul spune că s-a întors în ţară „pe motive de nostalgie naţionalistă şi complexe de vinovăţie (fiindcă vezi Doamne tratam străini şi nu pe românii mei)” şi că „reintegrarea în sistemul sanitar şi administrativ românesc a fost cu atât de multe obstacole încât cred că n-o să am altă soluţie decât să caut iar de lucru pe alte meridiane”.
De asemenea, Mihai Simu spune că: „Recent am aflat pe pielea mea ce înseamnă deficienţele de asepsie – antisepsie spitaliceşti, când la 40 de zile după o operaţie banală, de 20 de minute, dar complicată cu o infecţie intra-spitalicească cu un Stafilococ rezistent la antibioticele obişnuite, am ajuns să umblu cu cârje. Deşi plaga operatorie şi infecţia propriu zisă s-a vindecat, sechelele unei intervenţii pe articulaţia genunchiului s-au dovedit a fi extrem de dureroase şi funcţional invalidante. Pe cuvânt, spitalele au ajuns să fie locuri unde te îmbolnăveşti, nu unde te vindeci”.
Redăm mai jos scrisoarea pe care doctorul Mihai Simu i-a trimis-o preşedintelui Klaus Iohannis:
„Domnule Preşedinte
Permiteţi-mi să va aduc la cunoştinţă, în caz că nu şţiţi, sau să va reamintesc, în caz că ştiţi, actuala situaţie pe plan naţional :
1. Bolnavii mor zilnic din cauză de lipsă de fonduri pentru tratamente şi de personal medical adecvat şi în număr suficient. În acelaşi timp, milioane sunt risipite pe tot felul de proiecte dubioase pseudo-artistice sau reparaţii interminabile şi ineficiente ale drumurilor. Spitalele au ajuns de multe ori locurile unde te îmbolnăveşti mai grav, nu unde te tratezi. (Trăiesc actualemente o asemenea situaţie, pe post de pacient nu de medic, credeţi-mă, ştiu ce vorbesc).
2. Copii drăguţi şi incipient sănătoşi nu-şi pot permite să meargă la şcoală, trăiesc prin canale, cerşesc la intrarea super-market-urilor, ajungând chiar să se prostitueze pentru câţiva bănuţi. Condamnaţi la o existenţa mizeră înainte de-a începe să trăiască.
3. Administraţia – un aparat parazitar imens, reprezentat de instituţii menite să ajute populaţia, dar care în schimb o terorizează, fizic şi psihic. Sute de mii de bărbaţi şi femei care nu produc absolut nimic, în afară de dureri de cap celorlalţi. Câte 100 din ei ar putea fi înlocuiţi cu un computer care va face treaba infinit mai bine şi mai repede. Salariile şi beneficiile NEMERITATE ale acestui blestem naţional se cifrează la sute de milioane anual. De euro! Bani aruncaţi pe fereastră.
4. Corupţia la nivel înalt a ajuns la un asemenea grad încât „aleşii noştrii” încearcă să formuleze legi care să justifice furtul şi care în acelaşi timp să le confere imunitate plus amnistie pentru furturi trecute. Nivel înalt înseamnă Parlament şi Senat. Justiţia a ajuns o glumă, se acordă amnistii pe motivul insuficientului confort în puşcării (eu credeam că inconfortul face parte din pedeapsă) şi printre amnistiaţi există peste 30 de criminali cu acte în regulă, deci condamnaţi pentru omor.