Sunt multe tradiţii care se împlinesc în ziua praznicului Sfântului Ilie, prorocul pe care –l sărbătorim în ziua de 20 iulie, iar românii le respectă din moşi-strămoşi. Pentru sărbătoarea de sâmbătă, 20 iulie , am ales cele mai norocoase tradiții care atrag sporul și sănătatea în viața celor care le împlinesc:
În ziua sărbătorii se împlinește tradiția ”retezatul stupilor”
În multe zone din ţară, de Sfântul Ilie se păstrează tradiţia recoltării mierii de albine, cunoscută sub numele de „retezatul stupilor”. Datina este împlinită de bărbaţi credincioşi, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare. La masa festivă sunt invitaţi prietenii şi rudele apicultorilor să deguste mierea şi să cinstească un păhărel de ţuică îndulcită cu miere nouă. Se spune că ritualul atrage prosperitate în casele apicultorilor şi le apără stupii de hoţii pasionaţi să fure mierea de mană.
Sfântul Ilie este ocrotitorul recoltelor
Prin tradiție, Sfântul Ilie este apreciat ca ocrotitorul recoltelor. De aceea, în această zi ogoarele se stropesc cu agheasmă pentru ca ele să aducă rod bogat în anul următor. În dimineaţa praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usucă în locuri ferite de umezeală şi se păstrează în farmacia casei. Tot acum se culege şi se sfinţeşte la biserică şi busuiocul. Este bine să facem provizii de busuioc , o plantă cu efecte miraculoase pentru sănătate şi pentru viaţa spirituală.
Vor avea spor în munca lor, gospodinele care mănâncă grâu nou fiert
În ziua sărbătorii, gospodinele împlinesc o veche tradiție : în unele localități din țară, mai ales în Moldova, în această zi, gospodinele mănâncă grâu nou fiert, îndulcit cu miere, pentru a avea spor în munca lor. Chiar dacă grâul nu s-a treierat în localitatea respectivă, gospodinele nu renunţă la această tradiţie: ele se îmbracă în haine de sărbătoare şi merg în câmp să secere câţiva snopi de grâu. Apoi, femeile scutură snopii, adună boabele, le pisează, le fierb și le mînâncă îndulcite cu miere.
Până în această zi, gospodarii să nu mănânce mere nesfințite
Prin tradiție, în mediul urban şi rural, până în această zi, pentru a nu-l supăra pe Sfântul Ilie, nu se mănâncă mere nesfințite , fructele preferate ale prorocului. În ziua praznicului, gospodinele duc la biserică mere văratice pentru a fi binecuvântate. După ce merele sunt sfințite, credincioșii pregătesc pachete cu alimente și mere sfințite pe care le impart copiilor și săracilor.
*O altă datină spune că persoana care nu ţine seama de această tradiţie, pe lumea cealaltă va avea parte numai de mere.
*În unele sate din Muntenia și Moldiva există obiceiul ca femeile să ducă la biserică numai mere văratice pentru a fi binecuvântate. În acest caz, tradiţia transmisă din generaţie în generaţie, spune că, pentru aceste femei, după moarte, merele sfinţite se vor transforma în mere de aur.
Fetele nemăritate împlinesc un ritual pentru soartă
În multe zone rurale, în mod discret, în ajunul sărbătorii, fetele nemăritate merg în lanurile de cânepă. Îmbrăcate în cămăşi albe, ele adună roua aşternută pe cânepă și își șterg fața cu această rouă. .După acest ritual, fata care visează un lan de cânepă verde se va căsători cu un băiat tânăr. În schimb, fata care visează un lan de cânepă uscată se va căsători cu un bărbat mai în vârstă.
Fenomenele meteorologice de Sfântul Ilie
De obicei, în ziua praznicului nu plouă. Dumnezeu nu-i spune Sfântului Ilie când este ziua lui, pentru ca acesta să nu trimită pe pământ furtună şi trăznete prin care să-i pedepsescă pe oameni pentru păcatele lor. Dacă Sfântul insistă să afle când este ziua lui, atunci Dumnezeu îi spune că aceasta a trecut de mult.
*Tradiţia populară spune că, dacă plouă şi este furtună în ziua de Sfântul Ilie, nu trebuie să deschidem ferestrele sau uşile. În acest fel, dacă suntem prudenţi, dracii fugăriţi de furia Sfântului nu au pe unde să pătrundă într-o locuinţă care are uşile şi ferestrele închise.