Un bărbat își creștea fiica singur de când îl părăsise soția. Ea era centrul universului lui. Era viața lui.
Dar, într-o zi, fiica lui s-a îmbolnăvit. Boala ei era gravă și niciun medic nu a putut să o ajute să se vindece. Bărbatul devenise posedat, făcea eforturi supraomenești, era în stare să meargă până în pânzele albe pentru ca fiica lui să se facă bine.
Eforturile sale s-au dovedit inutile. Copila a murit. Tatăl ei nu a putut fi consolat. A devenit retras. Nu mai vorbea cu prietenii. Nimic nu-i mai putea reda pofta de viață.
Intr-o noapte a avut un vis ciudat.
Se făcea că era în Rai și era martor la un fel de premiere. Mai ( descoperă noutățile pe oi.ro ) mulți îngerași ce purtau haine albe se perindau prin fața lui. Fiecare îngeraș avea câte o lumânare aprinsă. La un moment dat, bărbatul a observat că unul dintre îngerași avea lumânarea stinsă. S-a uitat mai bine și a observat că fiica lui era acel îngeraș.
A fugit către ea, a luat-o în brațe și a mângâiat-o pe păr întrebând-o de ce lumânarea ei nu este aprinsă.
– Tati, ei mi-o aprind de fiecare dată, dar lacrimile tale o sting de fiecare dată.
Bărbatul s-a trezit și a înțeles lecția. Efectele au fost imediate. Într-o oră și-a trezit toți prietenii, le-a cerut iertare și le-a promis că-și va recăpăta pofta de viață. Doar nu o să stingă mereu lumânarea copilei lui.
