Două rapoarte, publicate recent de către Curtea de Conturi în urma unor controale efectuate la AUR și USR, au scos la iveală sumele primite de la bugetul de stat și modul în care au fost cheltuite în anul electoral 2024. Autoritatea de control a descoperit nereguli la ambele partide și, atât AUR cât și cei de la USR, au respectat recomandările Curții de Conturi și au restituit sume imense către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Vorbim în aceste cazuri de zeci de mii de lei, cheltuieli neeligibile pe care partidele au încercat să le deconteze din banii primiți de la stat sub formă de subvenții.
Suma uriașă pe care USR a fost obligată să o restituie la stat
În anul 2024, Uniunea Salvați România (USR) a beneficiat de 65 milioane lei, bani de la bugetul de stat primiți ca subvenție pentru partide. După campaniile electorale din acel an, USR a cerut și primit de la AEP alte 30 de milioane lei, bani pentru decontarea cheltuielilor din campania electorală. Din această sumă, USR a trebuit să returneze la bugetul de stat peste 5 milioane de lei.
Situația pe scurt a stat astfel. Partidele pot face uz de fondurile proprii pentru finanțarea campaniilor electorale, după care, AEP – în condiții stricte – decontează aceste cheltuieli. Anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 a creat o situație complet nouă, neacoperită de legislație. Guvernul, prin OUG 143/2024 avea să stabilească că AEP trebuie să returneze partidelor politice sumele cheltuite, chiar dacă scrutinul electoral a fost anulat.
Problema a apărut după ce USR a cerut și primit cele 30,21 milioane lei, cheltuieli ( citește mai multe noutăți pe oi.ro ) electorale. În urma analizelor efectuate de către AEP, Autoritatea a observat că din această sumă 5,11 milioane lei fuseseră, de fapt, cheltuieli pe care partidul le făcuse în campanie folosind fondurile din subvențiile primite anterior de la bugetul de stat. Legea interzice însă ca banii veniți ca subvenție, și folosiți în campanie, să fie rambursați. Ar însemna ca un partid să primească bani de două ori.
„AEP, în urma verificării cheltuielilor electorale în anul 2025, a constatat că cererea de rambursare formulată de USR în data de 13.12.2024, cuprindea şi suma de 5.115.480,64 lei, reprezentând cheltuieli finanțate din subvenții de la bugetul de stat (…) În acest context, AEP a emis decizie de restituire prin care USR avea obligația virării la bugetul de stat a sumei de 5.115.480,64 lei.
USR s-a conformat deciziei AEP şi în data de 04.07.2025 a restituit la bugetul de stat suma de 5.115.480,64 lei reprezentând cheltuieli aferente campaniei electorale finanțate din subvenții acordate de la bugetul de stat şi solicitate AEP la rambursare”, se arată în raportul Curții de Conturi, consultat de FANATIK.
Fraude cu bani publici la două filiale USR
Alte două nereguli, identificate de Curtea de Conturi, par mai degrabă greșeli minore. Spre exemplu, USR a achitat din subvenția de stat aproape 135.000 lei, TVA-ul la achiziția unor servicii de promovare în timpul campaniei electorale de la o firmă din afara Uniunii Europene. Potrivit Codului Fiscal, atunci când o entitate din România cumpără servicii de la o firmă din afara UE, beneficiarul român (în acest caz, USR) are obligația să plătească TVA-ul aferent achiziției. Astfel, USR a plătit către bugetul de stat suma de 134.980,75 lei reprezentând acest TVA.
Problema legală este că banii primiți ca subvenție pot fi cheltuiți cu destinații fixe (chirii, salarii, presă, etc.), iar plata taxelor unor servicii aferente campaniei electorale nu se încadrează aici.
A doua neregulă a fost una mai degrabă contabilă. Plata unui avans pentru servicii în campania electorală a fost înregistrată la în contul de cheltuieli și nu în cel de avansuri acordate furnizorilor. Distincția este importantă, mai ales că este vorba de bani publici. În cazul în care serviciile nu mai sunt prestate, banii apar ca fiind cheltuiți – deci există riscul unei fraude sau ca acești bani să nu mai fie urmăriți corect.
Un alt aspect, ceva mai grav, menționat de Curtea de Conturi se referă la o serie de suspiciuni de fraudă cu banii din subvenția de la stat la două filiale ale partidului. Este vorba de USR Sector 4 și USR Bistrița-Năsăud, prejudiciul fiind de 250.000 lei în primul caz și 25.000 lei în al doilea. Ambele cazuri au fost descoperite în urma unui control intern și au fost sesizați procurorii (deci nu este vorba de o neregulă descoperită de Curtea de Conturi).
„În urma efectuării unor controale interne, în anul 2024 conducerea USR a constatat utilizarea neautorizată (nelegală) a unor sume din subvențiile de la bugetul de stat. Astfel, s-au identificat pagube din subvențiile de la bugetul de stat, produse la Filiala Sector 4 şi la Filiala Bistrița – Năsăud. În urma cercetărilor interne efectuate, USR a formulat sesizări către organele de cercetare competente”, se arată în documentul citat.
Ce cheltuieli din banii publici a făcut partidul lui George Simion
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a beneficiat în anul 2024 de o subvenție totală de 35,7 milioane lei, la care se adaugă alte 19 milioane, bani primiți în anii precedenți și păstrați pentru anul electoral 2024. Cheltuielile pentru campaniile electorale din 2024 au fost de 3,9 milioane lei, din care doar 1,14 milioane lei, cheltuiți în campania pentru alegerile prezidențiale din noiembrie.
Prima problemă evidențiată de Curtea de Conturi este identică cu ce s-a întâmplat la USR. Cei de la AUR au solicitat AEP-ului decontarea sumei de 6,7 milioane lei, cheltuieli din campania electorală. Din această sumă, 1,14 milioane lei însă au fost cheltuieli efectuate din subvențiile primite anterior, deci, bani care, la fel ca în cazul USR-ului, nu puteau fi decontați de două ori. Cei de la AUR însă nu s-au conformat deciziei AEP și au dat Autoritatea în judecată, cauza fiind acum pe rolul instanțelor.
„În urma verificării cheltuielilor electorale în anul 2025, AEP a constatat că, cererea de rambursare formulată de Partidul AUR în data de 13.12.2024, cuprindea şi suma de 1.149.469,56 lei, reprezentând cheltuieli finanțate din subvenții de la bugetul de stat, utilizate de partid (…) În acest context, AEP a emis decizie de restituire prin care Partidul AUR avea obligația virării la bugetul de stat a sumei de 1.149.469,56 lei. Conducerea Partidului AUR a contestat decizia emisă şi a formulat acțiune judecătorească în contradictoriu cu AEP, astfel că la data finalizări misiunii de audit litigiul se afla pe rolul instanței de judecată în curs de soluționare”, se arată în documentul citat.
Apoi, Curtea de Conturi a descoperit o serie de plăți neconforme sau neeligibile din subvenții, totalizând 1.857.046,88 lei. Vorbim astfel de un număr de abateri/ erori grave semnificativ mai mare decât în cazul celor de la USR. Spre exemplu, pe parcursul anului 2024, membri AUR au cheltuit 1,21 milioane lei pentru achiziția de carburanți pentru autoturisme, bani care au fost decontați din subvențiile primite de la stat.
Curtea de Conturi nu a fost însă de acord cu aceste deconturi pe motiv că nu au existat foi de parcurs sau alte documente care să dovedească de ce au fost făcute acele deplasări. Practic, membri AUR nu au avut documentele necesare prin care să dovedească că aceste deplasări au fost făcute în interes de partid și nu personal. Instituția de control a ordonat ca acești bani să fie înapoiați/ acoperiți în contul de subvenții, iar de această dată partidul lui George Simion s-a conformat.
Misterul notei de plată la restaurant de 72.000 lei
O altă eroare identificată de Curtea de Conturi în gestiunea fondurilor publice primite de către AUR vizează folosirea acestor bani pentru cheltuieli neeligibile. Practic, banii primiți ca subvenție pentru partide nu pot fi folosiți după bunul, legea impune reguli stricte pentru bunurile și serviciile ce pot fi achiziționate din banii publici. Astfel, autoritatea de control a descoperit că în anul 2024 cei de la AUR au încercat să deconteze suma de 160.000 lei pentru bunuri și servicii care nu erau eligibile.
Spre exemplu, 15.000 lei au fost cheltuiți pentru cursuri susținute de un profesor unor persoane care nu erau angajate ale partidului, iar partidul a încercat să deconteze această suma trecând-o la cheltuieli cu presa și propaganda. La fel, partidul a cheltuit apoi alți 53.000 lei din subvenție pentru organizarea unor cursuri de comunicare, însă, și de această dată, persoanele care au participat nu erau membri ai partidului.
Elementul cel mai șocant din această listă menționat de către Curtea de Conturi este o notă de plată la restaurant. Partea șocantă este suma plătită: 72.380 lei, adică aproape 15.000 de euro, bani pe care cei de la AUR au vrut să-i deconteze din subvențiile primite de la stat, fiind încadrată al „cheltuieli de protocol”. Curtea de Conturi spune că această notă de plată a inclus și cheltuieli care, potrivit legii, sunt neeligibile.
„În cadrul, cheltuielilor de protocol” prevăzute la art. 25 alin. 1 lit.j) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au fost încadrate eronat cheltuieli în
cuantum de 72.380 lei, reprezentând contravaloare masă restaurant, care a inclus și cheltuieli care, potrivit legii, sunt neeligibile pentru a fi decontate din subvenții acordate de la bugetul de stat”, se arată în raportul Curții de Conturi.
De regulă, mesele la restaurant intră în mod legal la cheltuieli de protocol eligibile, însă trebuie să respecte anumite condiții stricte legate ( întâlniri oficiale cu parteneri politici, delegații sau evenimente organizate în interesul activității partidului) și să însoțite de documente justificative complete (tabel cu participanții, scopul întâlnirii etc.). Acum, raportul Curții de Conturi vorbește de faptul că această notă de plată a inclus și cheltuieli care nu sunt eligibile să fie decontate, fără a preciza despre ce produse este vorba (deci nu este vorba de natura evenimentului în sine). În acest caz, presupunerea întemeiată este că a fost vorba de tutun sau băuturi alcoolice, produse care în practica fiscală din România sunt excluse explicit din cheltuielile de protocol deductibile.
Trebuie subliniat că ambele rapoarte au fost acceptate în totalitate de către liderii celor două partide, George Simion și Dominic Fritz, niciunul neavând vreo obiecție la concluziile Curții de Conturi.
